Top 2021
Cele mai bune cărți românești de nonficțiune de anul trecut.
Salutare!
Pentru că au ieșit deja ghioceii, cred că e timpul să fac lista celor mai frumoase și importante cărți românești de nonficțiune din 2021. Din fericire, sunt cărți care vor fi relevante și peste zece ani. Evident, este o listă destul de subiectivă și reflectă interesele mele pentru știință, istorie și media. Din fericire, nu-i deloc scurtă, pentru că a fost un an prolific pentru mica noastră industrie editorială. Dar știu deja că este incompletă. Am încercat să citesc cât mai mult din ce s-a publicat la noi, dar fie nu am apucat să tai totul de pe lista de to-read, fie nu le-am găsit încă. O să actualizez articolul în următoarea perioadă, pe măsură ce vor ajunge-n biblioteca mea. Dar am pus deja, la finalul articolului, încă șapte titluri care mi-au atras atenția, despre care am citit recenzii pozitive și mi-au fost recomandate. Dacă le-ai citit deja - sau apuci s-o faci înaintea mea - spune-mi impresiile tale. Și, evident, recomandă-mi titlurile pe care poate le-am scăpat din vedere. Spor la lectură!
O carte fenomenală, a istoricului Stejărel Olaru, care dezvăluie lumea urâtă a comunismului în mijlocul căruia a fost construit principalul mit sportiv al României. „Nadia și Securitatea” ar trebui să fie lectură obligatorie, ca să aflăm sau să ne aducem aminte de presiunile, nedreptățile și disprețul unui regim dictatorial. Folosind documente și înregistrări din arhive, cartea lui Olaru spune excelent povestea Nadiei, de la începuturi și până la evadarea din țară, cu toate chinurile pe care nu le-ai fi bănuit pentru o vedetă internațională (violențe, privări materiale și de libertăți, jigniri incredibile).
Mariela Neagu - Voices from the Silent Cradles: Life Histories of Romania’s Looked-After Children
O lectură dureros de grea, dar și de necesară chiar și azi, din păcate - nu doar ca istorie, pentru a înțelege ororile orfelinatelor din perioada comunistă, dar și ca avertisment pentru prezent și viitor. Cartea combină excelent istoria acelei perioade, analiza diverselor cauze, intervenții, atât la nivel local, de județ, cât și internațional, cu mărturiile a zeci de tineri care au trecut prin sistem. Foarte clară, foarte bine structurată, și foarte puternică.
Am aflat de ea din articolul Lagărul de copii, al Dianei Meseșan și Dianei Oncioiu, din seria Jurnalul Decretului - unul dintre cele mai importante proiecte jurnalistice ale anului trecut, coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu o super-echipă de jurnaliști.
Adrian Șonka - O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică (Editura Nemira)
Un „manual” genial de explorare spațială, doldora de informații interesante și explicații clare - dar nu lăsa termenul dintre ghilimele să te sperie, căci cartea e scrisă de Adrian Șonka, unul dintre cei mai buni astronomi români și probabil cel mai eficient comunicator al științei de la noi. Revin frecvent la cartea asta, ca să-mi consolidez cunoștințele de astronom amator. Ideală pentru tineri și adulți, deopotrivă.
Alexandru Babeș - Povestea creierului. În căutarea celui mai complicat obiect din univers (Editura Humanitas)
O istorie științifică excelentă, care reușește să condenseze în doar 250 de pagini și să explice foarte clar, mai bine decât un documentar, încercările noastre de a înțelege cel mai misterios, ascuns (față de dinamica inimă ori vorbărețele intestine), dificil și complex organ al nostru - creierul.
Îți recomand și interviul pe care l-am făcut recent cu profesorul și cercetătorul Alexandru Babeș.
Cătălin Pavel - Animalele care ne fac oameni. Blană, cozi și pene în arheologie (Editura Humanitas)
Oh, ce mi-ar fi plăcut să-l am profesor pe Cătălin Pavel! Răsfoindu-i cartea într-o librărie, m-a prins capitolul dedicat mâțelor, de la egipteni la romani și până la noi, și am știut că trebuie s-o am în bibliotecă - și s-o dau la cât mai multă lume. Înveți o groază de lucruri, cu mult umor, care te ajută să absorbi și să înțelegi un domeniu dificil, dar absolut fascinant, de ajungi să-ți placă termenii de arheozoologie și zooontologie.
Constanța Vintilă, Giulia Calvi, Mária Pakucs-Willcocks, Nicoleta Roman, Michał Wasiucionek - Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est, în secolele XVI–XIX (Editura Humanitas)
O carte superbă, atât vizual, cu sute de ilustrații, cât și prin bogăția de povești și informații despre tot felul de lucruri interesante din istoria țărilor românești din secolele XVI-XIX. De la modele sartoriale, cu tot felul de melanjuri textile orientalo-vestice, la bijuterii, mirodenii, gastronomie, cafea și tutun, petreceri, obiceiuri, viață urbană și călătorii.
Constantin Ardeleanu - O croazieră de la Viena la Constantinopol. Călători, spații, imagini, 1830–1860 (Editura Humanitas)
O excelentă istorie dunăreană, semnată de Constantin Ardeleanu, profesor de istorie modernă la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați și long-term fellow la New Europe College, București. Pentru mine, a fost poate cea mai plăcută surpriză literară a anului trecut. Plină de detalii interesante despre societatea secolului 19, cartea e scrisă într-un stil foarte atrăgător de un expert în domeniu (rețeta perfectă a unei cărți bune, nu-i așa?).
Tudor Dinu - Bucureștiul fanariot (Editura Humanitas)
Vol. 1 (2015) „Biserici, ceremonii, războaie”, Vol. 2 (2017) „Administrație, meșteșuguri, negoț”, Vol. 3 (2021) „Viață cotidiană, divertisment, cultură”
O serie de istorie a Bucureștiului în necunoscuta perioadă fanariotă, completată anul trecut cu volumul al treilea, „Viață cotidiană, divertisment, cultură”. Incredibil de bine documentate, cărțile profesorului Tudor Dinu îmi sunt acum - în perioada asta pe care am anunțat că o dedic istoriei românești :) - manuale ideale. Abia aștept să-l prind câteva ore la interviu.
Jurnalul de aventuri pe patru continente al lui Gabriel Șerban, lingvist cu studii orientale, desenator și ilustrator, fotograf de natură, ‘călător profesionist’, biolog amator, naturalist, comunicator al științei, autor, cititor pasionat, și un om definit de curiozitate. Cartea te poartă prin jungle, deșert și ruine celebre, dar are ca efect nu doar stimularea poftei de călătorii, ci și aprinderea curiozității pentru lucrurile frumoase și interesante din jurul nostru, din păduri până-n orașe.
Alexandru N. Stermin - Călătorie în jurul omului (Editura Humanitas)
Un melanj erudit și foarte util de eseistică, jurnal de călătorie, meditații filozofice, explicații științifice și comunicare a științei de la un biolog, explorator și profesor.
Recomand și interviul pe care mi l-a acordat, la scurt timp după lansarea cărții, plin de observații și idei care mi-au rămas de atunci în minte: „În viață trebuie să te temi și să îți fie frică doar de șerpi.”
Probabil cea mai importantă, neagră și necesară carte din această listă, dedicată unui episod crâncen al istoriei noastre, când, în doar câteva zile, statul nostru legionar a omorât peste 13.000 de oameni. O lectură grea, dar obligatorie, căci trebuie să știm ce s-a întâmplat atunci, ce am făcut, cât de ușor am ajuns capabili de atrocități. Cum spune și autorul, „niciodată nu trebuie subestimată cruzimea și sălbăticia care pot exista în oameni, mai ales atunci cînd sunt dirijați în acest sens.”
Ana Bărbulescu, Marius Cazan (ed.) - Vă implor, Domnule Mareșal! Petiții și documente cu și despre evreii deportați în Transnistria (1941-1944) (Editura Polirom, coeditare cu Editura Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”)
O carte de istorie simplă, dar cu atât mai puternică și eficientă: o colecție de petiții în care evrei români implorau autoritățile să îi salveze de ororile Holocaustului la care statul nostru era un participant crud și extrem de activ. Cum implora Tauba Ioina Hahamu, pentru viața ei și a fiicei ei: „Domnule Ministru… subsemnata… vin cu rugămintea cea mai călduroasă și cu lacrimi în ochi înaintea D-Voastre să binevoiți a-mi lua în considerație cele de mai jos și a avea milă de această familie și a i se aproba punerea în libertate.” Birocrația atrocității…
Jurnalul de călătorie în Europa (scurtă, față de ce ne permitem azi, la distanță amnezică de sufocanta dictatură comunistă) a inginerului Gheorghe Ursu, torturat și omorât de comuniști pentru dizidența sa, în special pentru curajul de a vorbi despre demolarea clădirilor istorice și de pericolul mascării distrugerilor din cutremurul din ’77. O carte care-ți dezvăluie umanitatea și inteligența unui om despre care ar trebui să știm cu toții.
Cătălin Gomboș - Piano Man în Casa Războiului. Însemnări din Irak și Afganistan (Editura Corint)
Un jurnal absolut fascinat al jurnalistului Cătălin Gomboș, din perioada 2003-2008, într-un Irak sfâșiat de război, ocupație, conflicte interetnice, terorism, și haos social. Fascinant nu doar pentru episoadele periculoase, la limită, prin care a trecut, dar mai ales prin observațiile și comentariile sale dintr-o lume și o perioadă incredibil de complexe, haotice, violente - dar și cu note universale de umanitate și normalitate.
Mona Petre - Ierburi uitate. Noua bucătărie veche (Editura Nemira)
Devin fascinat de cărțile de gastronomie, de cultura, istoria și știința pe care le ascund în listele lor de ingrediente și în ritualurile de prepare și socializare. Așa că n-aveam cum să nu reacționez la un concept atât de atractiv și misterios ca „arheologia botanică”, culinară. Ilustrată grozav, „Ierburi uitate” conține multe comori delicioase (naturale, lingvistice, antropologice etc), care arată o diversitate spectaculoasă în istoria bucătăriei românești, sărăcită și banalizată în ultimele decenii, dar care crește acum încet și frumos, mai ales prin redescoperirea ierburilor și bunătăților uitate.
Jurnal din vremea pandemiei. Proză de grup (ed. Marius Cosmeanu) (Editura Brumar)
O colecție de jurnale și mărturii strânse de jurnalistul Marius Cosmeanu de la 24 de autori, români plecați prin toată lumea, care și-au documentat experiențele din vremea pandemiei în zeci de orașe, din Hong Kong până în Mexico City. Te prinde imediat și o devorezi rapid, căci nu doar că satisface nevoia noastră de a ne povesti întâmplările ori atracția literară de a vedea lumea prin ochii altora, dar autorii sunt și foarte interesanți, diverși, buni observatori ai lumii din jurul lor.
Scena9 este, de departe, cea mai bună publicație culturală de la noi! O citesc constant cu admirație și rivalitate respectuoasă, pe nișa mea a cărților de nonficțiune. Iar revista în print, ajunsă acum la al patrulea număr, merită să fie menționată în acest top de carte, căci include multe articole foarte, foarte bune, de păstrat în bibliotecă.
Pe lista de lectură:
Cârciumi, Gloanțe și Palate. 12 Istorii Ploieștene (Editura AEDU - Asociația pentru educație și dezvoltare urbană)
Alin Mureșan - Ultimul cuvânt. Retrăind fenomenul Pitești (Editura Litera)
Ioan Dragu, Campania anilor 1916–1918. Drumuri de sânge. Moartea albă. Pe urmele bolșevicilor (Editura Humanitas)
Petre Opriș - Armată, spionaj și economie în România (1945-1991) (Editura Trei)
Andrei Oișteanu - Moravuri şi năravuri. Eseuri de istorie a mentalităţilor (Editura Polirom)
Dacă ți-a plăcut lista și te-a ajutat să descoperi lecturi noi, te invit și să te abonezi, pentru a te bucura și de multe interviuri lungi și interesante cu cei mai buni autori de nonficțiune.