Lecturi 'sportive' (2021)
O listă subiectivă a celor mai interesante cărți dedicate sportului.
The Barcelona Complex: Lionel Messi and the Making--and Unmaking--of the World's Greatest Soccer Club, de Simon Kuper
(titlu alternativ: Barça: The Rise and Fall of the Club that Built Modern Football)
Cea mai bună carte dedicată lumii sportive pe care-am citit-o în ultimii ani!
O istorie profund documentată și excelent scrisă a poate celei mai frumoase echipe din ultimele decenii, Barcelona lui Messi și/sau a lui Pep Guardiola (acel și/sau e foarte real, după cum aflăm). Simon Kuper, un jurnalist sportiv celebru, de origine olandeză, a urmărit mult timp evoluția clubului, a stilurilor de joc (precum revoluția modernă a lui Johan Cruyff, apoi strategiile analitice ale lui Messi), cultura catalană și cea spaniolă și politicile interne ale diferitelor caste (deseori, la propriu) din interiorul clubului (de fapt, o instituție în sine). Cartea este esențială pentru a putea înțelege atât anii de glorie ai clubului, explozia de succes (construit, de fapt, în decenii) pe scena globală, cât și declinul trist al ultimilor ani.
După Barça lui Kuper, m-am dus obligatoriu la biografiile lui Guardiola, plecat la Bayern, apoi am făcut o listă cu alte cărți dedicate fotbalului și culturilor din jurul acestui sport global (dar și fragmentat în mii de insule ‘antropologice’).
Sacre Bleu: From Zidane to Mbappé - A Football Journey, de Matthew Spiro
Soccernomics, de Simon Kuper și Stefan Szymanski
Behind the Curtain: Football in Eastern Europe, de Jonathan Wilson
Pep Confidential: The Inside Story of Pep Guardiola's First Season at Bayern Munich, de Marti Perarnau
How Soccer Explains the World: An Unlikely Theory of Globalization, de Franklin Foer
Chiar și după decenii întregi, numele de superstar al lui Maradona vinde foarte bine :) N-ai cum să nu deschizi noua biografie a lui Maradona, semnată de un jurnalist spaniol care profită de multe surse diverse (și haotice), de la diverse personaje din anturajul fotbalistului la articole media și bârfe, pentru a spune din nou povestea talentului și a carierei fantastice și scandaloase a vedetei argentiniene. O citești de parcă faci binge watching al unui serial de ficțiune stridentă. Nu-i nici pe departe o capodoperă literară ori de investigație sau analiză, dar subiectul e atât de enervant de fascinant, că o termini. Ca să fur dintr-o minirecenzie de pe social media, citind despre viața lui Maradona, te miri nu că a murit la 60 de ani, ci că a trăit atâta - și atât de mult în acei ani!
Seeing Serena, de Gerald Marzorati
Pe urmele Serenei. Meta-analiza unui fenomen (Editura Pilot Books, 49 lei)
Un volum care încearcă - și reușește, deseori - să lumineze anumite aspecte ale celei mai bune jucătoare de tenis din istorie, cu o carieră care o pune pe primul palier al sporturilor, alături de cele mai mari vedete din istorie, indiferent de gen. Pe lângă arta tenisului, n-ai cum să nu admiri și să fi fascinant de stilul și mentalitatea de învingătoare a Serenei. Mă dezgustă mereu atacurile misogine, dar mai ales profund rasiste și dezumanizante, cu care s-a confruntat toată viața. Nu doar de pe FB sau din secțiunea de comentarii a tabloidelor - ci și de la Treizecizero, de exemplu. Dar mă fac și mai interesat de ea, de strategiile ei, de mentalitate, umanitate, fragilitate combinată cu duritate și control suprem (dar nu tot timpul, după cum ne arată controversele în care a intrat în mod repetat). Marzorati nu-i cel mai bun biograf, dar tot am aflat multe povești interesante și am furat insight-uri profesionale.
The Master: The Long Run and Beautiful Game of Roger Federer, de Christopher Clarey
Maestrul. Îndelungata carieră și superbul joc al lui Roger Federer (Editura Pilot Books, 65 lei)
O biografie excelentă a lui Federer, semnată de un jurnalist talentat care l-a însoțit, intervievat și urmărit mulți ani pe tenismenul elvețian, considerat nu doar cel mai bun din istorie - dar care ‘șochează’ și prin longevitatea sa profesională. The Master explică foarte bine aceste performanțe: de la abilități native la echilibrul familial și emoțional, antrenamente excelente (nu doar fizice, ci și de tactică și stil), dar mai ales o planificare și o rigoare uimitoare a celei mai importante resurse: timpul. „În general, am o idee ce o să fac în următorul an și jumătate și știu exact ce fac în următoarele nouă luni”, ne explică Federer. „Nu oră cu oră, dar zi cu zi.” Înveți foarte multe din cartea asta, chiar dacă nu ești fan vechi de tenis și nu diferențiezi exact zecile de lovituri diferite de forehand din stilul lui Federer. Dar tot poți absorbi vorbe de înțelepciune, precum importanța de a învăța mereu lucruri noi și de a te perfecționa: „Dacă-ți menții nivelul de joc în tenisul profesionist, de fapt pierzi teren”. Trebuie mereu să încerci să devii mai bun la ce faci. Asta se aplică în mod general, nu doar în tenis.
All In: An Autobiography, de Billie Jean King (cu Johnette Howard și Maryanne Vollers)
Autobiografia (periată de două jurnaliste sportive) a unui simbol al tenisului - dar și al feminismului și al eforturilor împotriva discriminării, de toate felurile. Billie Jean King (băbuța aceea simpatică, pe care o mai vedem la ceremoniile de final de Grand Slam-uri, respectată în mod evident, vizibil, de toți de pe teren, fie sportivi, fie oficiali) își povestește cariera și proiectele într-un stil foarte interesant, uneori glumeț, deseori emoționant, care te face să o ‘asculți’ captivat. Ce carieră! Nu doar pe teren, cu atât de multe trofee și meciuri geniale, dar mai ales în viața profesională, căci a construit de la zero o industrie uriașă. În retrospectivă, victoriile ei culturale par logice, nedrept de simple și evidente, dar uităm cât de greu este, ca individ, să te lupți cu discriminarea, ura și disprețul unei lumi întregi. Să le reziști și să învingi.
Games People Played: A Global History of Sports, de Wray Vamplew
O istorie interesantă a sporturilor, cu tot felul de povești și informații de ‘cultură generală’, de la sumo la fotbal, din Antichitate și până în prezent, cu accent mai mult pe partea de cultură, din care sporturile fac parte, decât pe jocurile în sine. Ideală pentru tocilari, mai degrabă decât pentru fanii de sport.
Damage: The Untold Story of Brain Trauma in Boxing, de Tris Dixon
Ca mare, mare fan al sporturilor de contact (și practicant foarte amator, dar suficient cât să fiu prin preajma celor care trăiesc profesional în ring și cușcă), știu că boxul este, de fapt, cea mai periculoasă formă de luptă pentru corpul și mintea sportivilor - tocmai pentru că sângele și traumele nu sunt la vedere. Oricât de dure ar părea, MMA-urile (mixed martial arts) sunt, de exemplu, la ani lumină de traumele fizice îngrozitoare ale leziunilor cerebrale repetate ale boxului, provocate de loviturile extreme (mănușile mari îți permit să lovești capul adversarului cu o forță nenatural de mare) în prea multe reprize, cu numărători lungi care permit reintrarea într-o nouă serie de traume grave a unui sportiv care ar trebui, în momentele respective, să fie mai degrabă în drum spre spital. Da, boxul este o artă fizică de nivel înalt (cea supremă este BJJ-ul, Jiu-Jitsu brazilian). Dar costurile sunt imoral de mari și trebuie să modificăm măcar acest sport pentru a mai reduce din suferința pe termen lung a tinerilor care încearcă să trăiască din el.
Lecturi suplimentare, despre aspecte fascinante din biologia și psihologia sportului și mișcării:
The Joy of Sweat: The Strange Science of Perspiration, de Sarah Everts
Beginners: The Joy and Transformative Power of Lifelong Learning, de Tom Vanderbilt
The Age of Fitness: How the Body Came to Symbolize Success and Achievement, de de Jürgen Martschukat
Antologia Best Sports Writing 2021, editată de Glenn Stout
Nadia și Securitatea, de Stejărel Olaru (Editura Epica, 2021)
Știu că este o listă cu cărți în limba engleză, dar simt că n-am cum să nu includ și aici, într-un articol despre lumea sportului, cartea fenomenală a istoricului Stejărel Olaru, de anul trecut, care dezvăluie lumea urâtă a comunismului în mijlocul căruia a fost construit principalul mit sportiv al României (mit cu sens de legendă, de amploare, de vârf; deloc cu sens negativ). „Nadia și Securitatea” ar trebui să fie lectură obligatorie, ca să aflăm sau să ne aducem aminte de presiunile, nedreptățile și disprețul unui regim dictatorial. Folosind documente și înregistrări din arhive, cartea lui Olaru spune excelent povestea Nadiei, de la începuturi și până la evadarea din țară, cu toate chinurile pe care nu le-ai fi bănuit pentru o vedetă internațională, la cel mai mare nivel.
Dacă ți-a plăcut lista și te-a ajutat să descoperi lecturi noi, te invit și să te abonezi, pentru a te bucura și de multe interviuri lungi și interesante cu cei mai buni autori de nonficțiune.