Bookfest 2023

Recomandările, achizițiile și poftele mele de lectură.

Salutare!

Cum iubitorii de carte din București sărbătoresc weekendul acesta o nouă ediție a Bookfest, am făcut o listă a recomandărilor și poftelor mele de lectură, în special pe nonficțiune – unde avem numeroase cărți noi de la autori români! – dar și cu câteva romane captivante.

Ca documentare, am făcut joi un mic slalom printre standuri, adunând multe titluri în sacoșe, dar și în galeria foto a telefonului, pentru cele pe care le-am amânat puțin, din motive de buget :)

Prima oprire a fost la standul editurii Cartier, de cum intri în complexul expozițional. Mi-am luat Internat-ul lui Serhii Jadan, la recomandarea prietenilor mei ucraineni, și mi-a atras atenția și Odessa lui Charles King (dar mi-am descărcat-o pe iPad, în engleză, pentru o primă lectură, de test, căci vreau să vizitez orașul curând, dar bugetul nu mi-a permis prea multe cărți ‘necunoscute’). Cel mai probabil, duminică o să-mi cumpăr și Istoria Gărzii de Fier, a lui Traian Sandu.

Tot ei l-au tradus pe Peter Pomerantsev, unul dintre autorii mei preferați, cu ale sale Asta nu e propagandă! Aventuri în războiul cu realitatea și Aventuri în Rusia de azi. Nimic nu este adevărat și totul este posibil.

Iar pe Mihail Zîgar nu vi-l recomand doar eu 🤓, ci și Mark Galeotti (pe care l-am avut invitat aici, la Biblioteca Exploratorilor)

O lume imensă, semnată de celebrul jurnalist american Ed Yong, este probabil cea mai bună carte de știință de anul trecut, adusă la noi de editura Publica, în traducerea Andreei Călin.

Tot de la ei recomand Era capitalismului de supraveghere, ‘'cărămida’ senzațională (și importantă) a Shoshanei Zuboff!

Cum sunt fanul unui gen special de horror (istoria medicinei :) ), am în bibliotecă și Creatorul de fețe, de Lindsey Fitzharris, pe care o urmăresc cu pasiune pe Twitter de câțiva ani și sper să o aduc la o discuție și aici.

Iar dacă ajungeți la standul Publica, neapărat să luați ‘manualul’ de life-management pe care-l recomand mereu, insistent, tuturor: Dark Cockpit, cu sfaturile pilotului Emil Dobrovolschi. Încerc în prezent să aplic lecțiile de acolo, căci am un cockpit (personal și profesional) luminat ca un pom de Crăciun :) Această metaforă dureros de simplă este explicată în primele pagini ale cărții.

Colecția de nonficțiune a editurii Trei (deja impresionantă) s-a îmbogățit recent cu unul dintre cele mai bune volume de istorie a științei din ultimii mulți ani - Orizonturi: Originile globale ale științei moderne, cartea informativă și frumoasă a lui James Poskett. Merită toți banii.

Iar mesele din jur sunt pline de alte titluri must-have, de la autori precum Serhii Plokhy, Peter Frankopan, Timothy Snyder etc. Standul Trei e periculos :)

Am plecat cu o sacoșă plină și de la Polirom: Dragostea în vremea urii: Cronica unui sentiment. 1929-1939, de Florian Illieș; Elita culturală şi discursul antisemit interbelic, de Alexandru Florian și Ana Bărbulescu; Pogromul de la Iași, dureroasa istorie obligatorie a lui Radu Ioanid; Reportajele lui F. Brunea-Fox; Epoca liderului cu mână de fier, de Gideon Rachman.

De pe rafturile lor, vă mai recomand Evadatul de la Auschwitz: Povestea lui Rudolf Vrba, a lui Jonathan Freedland; Acasă. O istorie a vieţii private, a lui Bill Bryson; și Trupul nostru muritor: O istorie universală a morții, a lui Andrew Doig.

Și, ca mențiune specială, Luna lui Oliver Morton, în traducerea profesorului Doru Căstăian. Un text minunat, care combină foarte fin jurnalismul de știință cu meditația și jocul liric. E nedrept cât de mult ne-am obișnuit cu luna aprinsă deasupra orașului, uitând ce înseamnă această priveliște.

De la vecinii de la Corint, Nebunia nucleară, a lui Serhii Plokhy, este foarte importantă pentru a înțelege cu adevărat istoria crizei rachetelor din Cuba (și de ce este foarte greșit s-o comparăm cu prezentul bluff-urilor lui Putin).

De avut în bibliotecă - și de citit, desigur - sunt și volumele lui Mark Galeotti și Serghei Medvedev.

De la editura Versant, am fotografiat spre recomandare Pacientul H.M., volumul clasic al lui Luke Dittrich; minunata Șapte lecții și jumătate despre creier, a Lisei Feldman Barrett!; Și dumneata cum ești, dr. Sacks?, de Lawrence Weschler.

Aș mai fi plecat cu Feluri de a vedea, a lui John Berger, și ‘bârfitoarea interesantă’ Foc si furie: În interiorul administrației Trump, a lui Michael Wolff.

Cel de-al doilea Wallace din sacoșa mea a fost adus la noi de editura Pilot Books: clasica (și frumoasa) Teoria corzilor, în traducerea scriitorului și colegului blogger de carte Radu Paraschivescu. V-o recomand din inimă!

Din colecția lor, biblioteca mea mai include Granița pădurii, a lui Ben Rawlence; De ce înotăm, de Bonnie Tsui; și Maestrul lui Christopher Clarey!

Humanitas are un nou val impresionant de nonficțiune românească! Prima pe care am cumpărat-o, fără nicio ezitare, este Durerea: Istoria conviețuirii cu un vechi dușman, a profesorului Alexandru Babeș, pe care l-am avut invitat în ‘Bibliotecă’ pentru Povestea creierului.

Mi-am mai cumpărat Bestiar-ul lui Cătălin Vasilescu; Revolverul Arhanghelului: Mișcarea Legionară și mistica asasinatului politic, a lui Cristian Manolachi; Cartea neagră a lui Vladimir Putin; 101 cuvinte argotice, a minunatei profesoare Rodica Zafiu!; și, pentru iubitorii de ficțiune din familia mea, Simon-ul cel nou al scriitoarei Narine Abgarian.

Chiar în timpul pelerinajului meu la Romexpo, istoricul Tudor Dinu își lansa volumul Moda în Țara Românească: Între Fanar, Viena și Paris, 1800–1850. O ediție superbă vizual (și tactilo-livresc) și interesantă, dar va trebui să am puțină răbdare să refac bugetul de carte, pentru ai ei 75 de lei.

Duminică mă voi întoarce după un nou ‘raft’ întreg: Istoria mămăligii, a lui Alex Drace-Francis; călătoriile lui Ionuț Șendroiu din Navetist la tropice; și ale lui Silviu Reuț, din Hoinar prin America Latină; Am fost la capătul lumii, a lui Liviu Stănescu; Thierry Wolton și Noile drumuri ale servituții noastre; Francesco Guida: Cealaltă jumătate a Europei. De la Primul Război Mondial până în zilele noastre; Secolul dictatorilor, editată de Olivier Guez; Jurnalul de campanie al cavalerilor teutoni, 1497, a lui Liviu Cîmpeanu; și Cronica Cilienilor: Povestea unei familii boierești, 1942–1977, de Diane Plessia.

Foarte probabil, voi lua și noul studiu al lui Oliver Jens Schmitt, Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023. Produce deja vâlvă, doar prin titlu :)

O mențiune foarte specială îl include pe Mark Galeotti, unul dintre cei mai buni analiști ai politicii și societății rusești și autorul recentului volum Războaiele lui Putin: De la războiul din Cecenia la invazia din Ucraina!

M-am bucurat și că le-am cunoscut pe fetele de la editura Black Button Books, pe care le admir pentru portofoliu și pentru munca din spate colecției lor minunate. Mi-am cumpărat celebrul Wallace (This Is Water), dar mai ales Prinde iepurele, romanul Lanei Bastašić. M-au invitat și să îl înfrumusețez cu autograful autoarei, duminică, de la ora 11:00.

Sper să vă fi trezit interesul cu vreun titlu din lista mea (foarte personală și nișată). Am în plan și să aduc o parte dintre acești autori la noi interviuri lungi și interesante pe Biblioteca Exploratorilor-PressOne.

Spor la lectură și happy book hunting pe weekend, dacă puteți ajunge la târg!

Vasile