Biblioteca Exploratorilor Moderni
Ediția-pilot
Salutare!
Eu sunt Vasile Decu iar pe ‘cartea de vizită’ pe care am definit-o în ultimele decenii îmi place să spun „jurnalist de știință, astronom amator și șoarece profesionist de bibliotecă”.
Am formulat-o glumeț, dar ultima parte este și va fi, cel mai probabil, adevărata mea profesie, căci toate proiectele reușite din trecut și cele la care lucrez ori le planific acum provin din plăcerea mea (ok, obsesie) de a citi, de a căuta și devora mereu cea mai bună bibliografie pe orice subiect care îmi stârnește curiozitatea.
Citesc foarte mult și sunt norocos că pot să fac asta. Google Sheet-ul în care îmi monitorizez lecturile îmi spune că mi-am băgat nasul și ochiul prin peste 500 de cărți anul acesta, din care am terminat până acum 208.
Ca orice pasionat de lectură care descoperă cărți bune, vreau să le spun și altora despre ele. Cei câțiva prieteni pe care îi întrerup mereu din treburi cu „Ai auzit vestea cea bună că avem două noi cărți excepționale* despre Mohammad bin Salman, Arabia Saudită, politica Orientului Apropiat, dezastrul din Yemen, asasinarea lui Jamal Khashoggi, social media în lumea arabă (etc)?” mi-au zis să mă duc să le spun și altora.
Așa că, după un intro foarte lung… Bine ai deschis ediția-pilot a unui blogletter** nou dedicat cărților de non-ficțiune, cu accent pe știință, istorie, tech, media - și orice alt subiect interesant din lumea din jurul nostru.
*MBS: The Rise to Power of Mohammed bin Salman, de Ben Hubbard, și Blood and Oil: Mohammed bin Salman's Ruthless Quest for Global Power, de Bradley Hope și Justin Scheck.
**un termen fițos care înseamnă practic un blog sub formă de newsletter. O să încerc să-mi țin în frâu englezismele, dar, cum engleza este uneori mai versatilă decât româna și ținând cont de audiența publicației și numeroasele recomandări de lecturi în engleză, cred și sper că o să fiu iertat în majoritatea cazurilor.
A venit Moșul!
Și se pare că are gusturi bune! De când mă știu, cărțile au fost cadourile mele preferate - da, am fost tocilar de mic - deși, paradoxal, nu și premiant :) .
Am citit rapid pe iPad noua carte a lui Scott Galloway, săptămâna trecută, cred că la doar câteva ore de la lansare, iar acum am primit-o cadou și în print, pentru relectură. Sunt fan Galloway, căci are un raport excelent de insight-uri și comentarii relevante despre tech și media versus greșeli ori ‘gherle’ mai grave.
Post Corona include un review al The Four (Amazon, Apple, Facebook și Google), mici analize de caz ale unor companii care vor profita de criza de acum, un capitol dedicat industriei educației, osificată de decenii bune într-un model învechit, nepotrivit prezentului, dar obscen de profitabil, ceea ce o face o țintă pentru Big Tech, dar și start-up-uri. Și multe comentarii pertinente, și evidente, după ce le citești, despre ruptura dintre burse și economia reală, despre clasele socioeconomice, despre marketing, branduri și gargara de PR (Yogababble), etc.
„I begin with two theses. First, the pandemic’s most enduring impact will be as an accelerant. While it will initiate some changes and alter the direction of some trends, the pandemic’s primary effect has been to accelerate dynamics already present in society. Second, in any crisis there is opportunity; the greater and more disruptive the crisis, the greater the opportunities. However, my optimism on the second point is tempered by the first - many of the trends the pandemic accelerates are negative and weaken our capacity to recover and thrive in a post-corona world.”
Vom vedea, probabil, foarte curând și o traducere, la editura Publica, care a adus și celelalte două cărți ale lui Galloway, The Four și Algebra Fericirii - aceasta din urmă fiind un cadou excelent de Crăciun, în caz că ai nevoie de inspirație!
Galloway are și un newsletter excelent, No Mercy/No Malice, pe tech, media, economie și ‘viață’, în general, care e un must-read în adevăratul sens al expresiei.
„No Filter” - Povestea Instagramului
No Filter: The Inside Story of Instagram, de Sarah Frier
Books-Express.ro, 78 lei
Cartea excepțională a jurnalistei Sarah Frier, cea mai bună istorie și analiză a Instagramului, a fost desemnată săptămâna trecută câștigătoarea premiului (destul de prestigios) ‘Financial Times and McKinsey 2020 Business Book of the Year Award’.
Volumul abordează „două subiecte vitale ale vremurilor noastre: tratamentul pe care-l aplică Big Tech rivalilor mai mici și modul în care companiile de social media modelează viețile unei generații noi”, argumentează Roula Khalaf, editorul FT și șefa juriului.
Uite un link către longlist-ul de anul ăsta. Toate merită citite și cumpărate în print, dar eu recomand și-mi bag mâna-n foc (metaforic) pentru Blood and Oil, de Bradley Hope, Samsung Rising, de Geoffrey Cain, The Double X Economy, de Linda Scott, If Then, a lui Jill Lepore, și No Rules Rules, Reed Hastings & Erin Meyer.
(sunt mare al virgulei de serie, celebra Oxford comma, așa că nu țipați la mine pentru virgula dinainte ultimului și.)
Stay tuned pentru interviuri longform cu toți autorii, plus alții ignorați pe nedrept de ‘colegii’ de la FT :) .
Cartea e tradusă și la noi, la editura Corint, în excelenta colecție Corint Future, cu o prefață scrisă de jurnalista Julia Nagy - care i-a luat și un interviu foarte bun, săptămâna aceasta.
#nofilter. Povestea Instagramului
Editura Corint, 44 lei
Coordonată de Ada Roseti, Corint Future e o colecție de urmărit constant, căci sigur va aduce unele dintre cele mai bune cărți pe tech, media și știință. That’s a sure bet, if I ever saw one, vorba englezului. Neapărat să luați la pachet și Hello, world, semnată de Hannah Fry!
Despre extratereștri, dar serios
„It’s never aliens”,
zice gluma celebră din bula jurnaliștilor de ‘spațiu’, ca reacție la stilul tabloid de a specula pe orice descoperire (sub embargo) legată de posibilitatea vieții extraterestre. Dar asta nu înseamnă că nu suntem captivați de subiect - ori că nu înțelegem obsesia publicului pentru el.
Fizicianul englez Jim Al-Khalili este unul dintre autorii mei preferați de cărți de popularizare a științei și, recent, prietenii de la editura Humanitas mi-au făcut un cadou foarte frumos, lăsându-mă să-l intervievez, alături de Ada Roseti, cu ocazia lansării volumului de eseuri 𝑬𝒙𝒕𝒓𝒂𝒕𝒆𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒓𝒊𝒊. 𝑪𝒆 𝒔𝒑𝒖𝒏𝒆 𝒔̦𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕̦𝒂 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒗𝒊𝒂𝒕̦𝒂 𝒊̂𝒏 𝒖𝒏𝒊𝒗𝒆𝒓𝒔. A fost o discuție foarte interesantă (chit că eram foarte obosit și stresat de emoție :)
Cartea este extrem de bună!, cu eseuri relevante și bine-scrise, de la cercetători și jurnaliști de știință celebri precum Martin Rees, Louisa Preston, Matthew Cobb, Adam Rutherford, Seth Shostack etc.
Dacă ești pasionat de astronomie și explorare spațială, s-ar putea să-ți placă și conversația extinsă pe care am avut-o cu astrofiziciana Elizabeth Tasker, autoarea The Planet Factory, una dintre cele mai bune cărți (ba chiar manuale) despre exoplanete (și istoria propriului nostru sistem solar) pe care le poți găsi în nișa tot mai extinsă a volumelor de popularizare a explorării spațiale.
Best of 2020: Tech, media & business
The System: Who Owns the Internet, and How It Owns Us, de James Ball (2020)
Books-Express.ro, 75 lei
E final de an, așa că fac și eu topul cărților de non-ficțiune (2020 a fost unul dintre cei mai bogați și mișto ani în privința asta), din care n-are cum să lipsească noul volum al lui James Ball, la secțiunea „business, media & tech”.
L-am cunoscut anul trecut, la conferința de jurnalism de la Bologna, iar când m-am întors i-am căutat și citit toate cărțile. E una dintre cele mai bune voci pe media și tech. Neapărat de urmărit pe Twitter.
2020 Cundill History Prize
Dacă ești pasionat de istorie, una dintre cele mai bune resurse de lecturi excelente este lista lungă a Cundill History Prize (în juriu au figurat nume celebre, ca Peter Frankopan ori Anne Applebaum).
Câștigătoarea din acest an este Fifth Sun, o nouă istorie a aztecilor scrisă de Camilla Townsend. Abia aștept s-o am și pe hârtie, sub brad, de Crăciun.
Uite câteva recenzii - The Guardian, WSJ, Foreign Affairs.
Citesc acum The Anarchy, a lui William Dalrymple, dedicată Companiei Indiilor de Est (East India Company). Iar următoarea cred că va fi Black Wave: Saudi Arabia, Iran and the Rivalry that Unravelled the Middle East, de Kim Ghattas.
Despre sânge, viață,
curiozitate și lucruri care contează
„O cola la 1,35”
Așa începe lista mea de ‘best of’ personal a 2020 (am una separată cu ‘Fuck, no’ - și o a treia cu notițe de ‘Never again’, dar care sigur se vor repeta…) Înseamnă 1.350 de mililitri de sânge donați anul acesta.
Am devenit obsedat de sânge în ultimii ani. În sens bun :), de curiozitate științifică și interes cultural pentru acest lichid vital. Am aproape o fobie de ace, pe care o înfruntam, însă, atunci când era nevoie pentru familie, prieteni sau cunoștințe pe FB. Acum mă duc regulat, chit că mă uit în altă parte la începutul procedurii, apoi extrem de curios la cel mai frumos roșu pe care l-am văzut vreodată, pentru că mă face să simt puternic și relevant - și e cea mai bună soluție pe care am găsit-o pentru depresie ori atunci când mi se acutizează sindromul impostorului.
Lucrez acum la o serie de articole ceva mai lungi și ambițioase despre ‘sânge’ și, pe lângă brațul de studii și rapoarte medicale, mi-am programat câteva lecturi tematice în decembrie, care includ Blood Rush: The Dark History of a Vital Fluid - Jan Verplaetse (Basic Books, 2020), Nine Pints: A Journey Through the Money, Medicine, and Mysteries of Blood - Rose George (2018), When Blood Breaks Down: Life Lessons from Leukemia, de Mikkael A. Sekeres (2020), și Blood Relations: Transfusion and the Making of Human Genetics, de Jenny Bangham (2020).
Iar pentru că săptămâna trecută a fost și World Aids Day, am un pretext excelent să recomand din nou tuturor cea mai bună istorie naturală a originii virusului HIV - The Chimp and the River – How AIDS Emerged from an African Forest (2015), de David Quammen.
Obsesia legată de sânge nu poate ocoli vampirii, desigur. Anul trecut am stat de vorbă cu profesorul Nick Groom, autorul volumului The Vampire: A New History, despre originile acestor demoni însetați de sânge, despre evoluția și simbolismul lor, despre Dracula lui Bram Stoker, desigur, și despre logica științifică și culturală a vampiromaniei curente. Abia acum public interviul în română, dar e evergreen, ca vampirii, și foarte interesant.
Legat de donarea de sânge, eu sunt și din Slobozia, orășel celebru pentru nemernica din spitalul județean care vindea sângele pentru operații, ba chiar refuza viață, la propriu, copiilor de etnie romă… Așa că simt cumva o responsabilitate suplimentară.
Poate e un caz de magical thinking (neapărat să citiți și să aveți în bibliotecă cartea lui Matthew Hutson, The 7 Laws of Magical Thinking), dar cred că o faptă bună are, cumva, o putere care șterge mai mult rău decât ar trebui, matematic.
Un rant suplimentar. Cum săptămâna asta a fost și ziua națională, pe fundal de campanie electorală, multă lume a abuzat de conceptul de patriotism. Politicienii o fac din cinism. Dar mulți oameni îmi par păcăliți de simbolismul gol pe interior al conceptului promovat la noi.
Vrei să fii patriot, cu adevărat - în sensul de a-ți păsa de cei din jur?
Donează sânge. Donează o haină. Fă-ți abonamente de presă. Ajută ONG-urile să ajute. Aruncă mai puține gunoaie. Fii mai bun cu ceilalți, mai puțin încrâncenat la Mega, mai puțin agresiv în trafic. Votează. Sună poliția în cazuri de violență domestică. Când vezi abuzuri, nu spune „nu mă bag, nu-i treaba mea”. Fii mai puțin încrâncenat pe Facebook. Dacă lucrezi la ceva, chiar dacă o faci doar pentru salariu, fă-o bine, fii mândru cu munca ta, chit că tai lemne ori litere.
Încearcă, insistă. „The day we give in is the day we die”. (La ce oameni faini am pierdut atunci… cuvintele astea n-o să fie niciodată un clișeu!)
Lecții distractive de istorie cu Paul Koudounaris și pisica Baba
„Pentru restul oamenilor, acești nordici înfricoșători erau o sursă de teroare. Dar nouă ni se păreau blânzi. Mâinile lor puternice și bătătorite, brăzdate de cicatrici și pătate de sânge, ofereau atingeri moi când lăsau topoarele pentru a se bucura de mângâierea unei feline calde în nopți înghețate. Se îndrăgostiseră atât de tare de noi, că ne-au crescut special pentru a servi pe vasele lor - o rasă pe care acum o cunoști drept norvegiana de pădure. Și cred că putem rezolva definitiv una dintre cele mai aprinse dezbateri: Dacă crezi că poți arunca cu stigma efeminării în 'bărbații iubitori de pisici', îți recomand să abordezi subiectul cu un viking.”
(traducerea mea, nu foarte proastă, zic eu, a unui scurt fragment din poveștile Babei)
Majoritatea lecturilor mele sunt programate și stau la coadă, într-un haos organizat, într-un folder numit „Coperte noi”, plin de screenshot-uri de prin reviste, bloguri și social media, care pare că se uită cu reproș la mine cu greutatea celor „3.72 GB on disk for 4,682 items”. Într-un fel, are dreptate, căci ‘avem’ deja lista pentru următorii 23 ani.
Dar ce plăcere când descoperi o carte care te prinde imediat și pune pe hold toate celelalte planuri! Cel mai recent exemplu este A Cat’s Tale, o istorie a felinelor noastre preferate, scrisă și ilustrată genial de Paul Koudounaris.
„The idea for the book, like the adoption of Baba herself, came about through a series of auspicious coincidences. Like any doting cat owner, Koudounaris enjoys taking pictures of Baba. Over time, his photos became more elaborate, incorporating background drops, lights, and teddy bear and doll clothes.
As Koudounaris, an art historian and author who specializes in the visual culture of death, coordinated increasingly complex photoshoots, he began work on what he thought would be his next book: an exploration of pet cemeteries around the world. While researching the new project, however, he started accruing an unwieldy number of stories about amazing yet all-but-forgotten historic cats. Koudounaris learned of an army tomcat named the Colonel, for example, who was stationed at San Francisco’s Presidio in the 1890s and was said to be the best mouser the army ever had. He knew he’d never be able to fit all these gems into a book about pet cemeteries, and in pondering a solution, he came up with the idea for A Cat’s Tale—a book that would highlight the fascinating history of cats in general by putting Baba front and center.”
Din recenzia Smithsonian Magazine.
Noutăți, de prin ziare și reviste
Nature: Wood — the vein that runs through human history
Foreign Affairs: The Best of Books 2020
Forbes: Tony Hsieh’s American Tragedy: The Self-Destructive Last Months Of The Zappos Visionary
Nautilus: Time Flows Toward Order
The New York Review of Books: The Oldest Forest
Gimlet/How to Save a Planet - If Miami Will Be Underwater, Why Is Construction Booming?
Pofte de lectură: The Botany of Gin
„From its roots in ancient Greek herbal medicine, the popular spirit we now know as gin was first established by the Dutch in the sixteenth century as a juniper-infused tincture to cure fevers. During London’s “gin craze” in the eighteenth century, the spirit gained popularity—and notoriety—as consumption increased rapidly. In recent years, gin has enjoyed a resurgence, with botanical flavorings offering refined new ways to enjoy the classic cocktail.
With this volume, Chris Thorogood and Simon Hiscock provide an account of how gin has been developed and produced. A diverse assortment of aromatic plants from around the world have been used in the production of gin over the course of several centuries, and each combination of botanicals yields a unique flavor profile that equates to more than the sum of its parts. Understanding the different types of formulation, and the main groups of plants used therein, is central to appreciating the drink’s complexities and subtleties. Garnished with sumptuous illustrations of the plants that tell the story of this complex drink, this enticing book delves into the botany of gin from root to branch. As this book’s extraordinary range of featured ingredients shows, gin is a quintessentially botanical beverage with a rich history like no other.”
O carte care merge perfect cu The Mosquito: A Human History of Our Deadliest Predator, a lui Timothy C. Winegard, adusă recent și la noi de editura Publica:
Țânțarul: O istorie despre om și cel mai mortal prădător, 75 lei.
În pregătire
Jurnalistul britanic Ian Leslie a anunțat săptămâna trecută noua lui carte (Februarie 2021), numită „Conflicted: Why Arguments Are Tearing Us Apart and How They Can Bring Us Together”. E puțin spus că sunt sceptic în fața cărților de ‘dezvoltare perosnală’ ori a filozofiilor de tip „we should all get along”, dar sunt și extrem de interesat de subiect, datorită importanței lui. Comunicarea, administrarea conflictelor și a dezbaterilor sunt un al doilea „sfânt graal” pentru mine, după learning how to learn.
Principalul motiv pentru care o să investesc banii, dar mai ales timpul, în „Conflicted” este cealaltă carte a lui Ian Leslie, „Curious: The Desire to Know and Why Your Future Depends On It” (2014, Book-Express, 39 lei), o lectură obligatorie (folosesc rar expresia asta) despre cel mai important și productiv instinct al nostru: curiozitatea. E atât de bună, că poți să-i spui manual. Cartea mi-a părut ignorată pe nedrept de media și edituri toți anii ăștia, deși este valabilă și azi, aproape rând cu rând - într-o lume în care atât de multe titluri de non-ficțiune expiră într-un an. Dacă nu mă crezi pe mine, poate o recomandare mai bună e că a fost inclusă recent în bibliografia US Marines la secțiunea inovație.
Mulțumesc pentru timpul și atenția investite.
Până la ediția a doua, toate cele bune.
Și nu uita să-ți antrenezi curiozitatea!
„Explorarea începe în bibliotecă.”